Ro   En  

Poate oare Chișinăul să devină un „smart city”?



În cadrul celei de-a 4-a întruniri a Clubului de dezbateri „Chișinăul de Mâine” (CdM) ne-am bucurat de prezența:

 

dlui Nicolae Tarălungă, director la ”Institute for Housing and Urban Development Studies România”, specialist în planificare teritorială și dezvoltare instituțională, şi a

 

dlui Andrei RUSSU, Director Onorislegis Moldova.

 

Subiectul discuției s-a axat pe organizarea teritorial-administrativă a municipiului Chișinău și acțiunile necesare pentru îmbunătățirea serviciilor publice și creșterea calității vieții în capitala Republicii Moldova. Au fost aduse și exemple de practici pozitive din România și alte țări europene.

 

Dl.Țarălungă a accentuat importanța instituirii unui sistem bazat pe trei direcții esențiale pentru modernizarea municipiului Chișinău :

  1. Introducerea în cadrul aparatului executiv al primăriei a sistemului de calitate prin folosirea standardelor pentru îmbunătățirea serviciilor furnizate către cetățeni, firme și turiști;
  2. Implementarea conceptului de ”smart city” pe domenii prioritare ale dezvoltării integrate a aspectelor socio-economice a municipiului, profesionalizând astfel discuția politică privind organizarea teritorială a municipiului;
  3. Menținerea și consolidarea coeziunii teritoriale. Este important ca mun. Chișinău să nu-și piardă de sub administrare zonele suburbane existente.

 

Tendința actuală a administrației europene este de a aborda concepte ”smart” în pas cu dezvoltările tehnologice și cu ritmul impus de competiția mondială, în acest sens strategiile de dezvoltare pe diferite domenii ar trebui să stea la baza tuturor activităților, iar politicul găsindu-și locul în susținerea acestui concept necesar dezvoltării integrate durabile a orașelor. Obiectivul estențial în dezvoltarea orașelor ”smart” îl reprezintă nevoile cetățeanului, a firmelor și a turiștilor, coroborate cu aspectele de mobilitate, mediu și guvernare.

 

Orașele actuale au devenit din ce în ce mai complicate și trebuie să facă față aspectelor ce privesc traficul urban, poluarea și schimbările climatice, șomajul, utilități și servicii sociale sau probleme de siguranță a cetățeanului. Autoritățile publice vor putea să îmbunătațească calitatea serviciilor punând accent pe monitorizarea realizării acestora prin indicatori de performanță.

 

Trebuie să se țină cont de faptul că beneficiarul final este cetățeanul, iar autoritățile publice locale sunt cele care formulează și implementează politicile și acțiunile ce conduc la imbunătățirea calității vieții. Prin urmare, ”smart city”, în ansamblu, trebuie să fie construit în jurul cetățeanului și pentru cetățean.

 

În urma expunerii diferitor puncte de vedere bazat pe capacitatea resurselor umane și financiare existente și a abordărilor politice diverse, s-a ajuns la concluzia că este mai constructiv să se recurgă la îmbunătățirea serviciilor publice și la monitorizarea acestui proces prin indicatori de performanță, decât să reformezi sistemele de organizare administrativă într-o perioadă scurtă de timp, fără să ai imaginea performanțelor viitoare a acestor sisteme, situație ce poate genera un impact negativ asupra performanței administrative a primăriei. 

06.10.17