admin

17.09.2024. Astăzi, au avut loc Audieri publice privind Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al municipiului Chișinău pentru perioada 2022-2030, organizate de Primăria municipiului Chișinău. Evenimentul a reunit partenerii de proiect și publicul interesat, oferind o platformă pentru a discuta și a analiza impactul acestui plan esențial pentru viitorul mobilității urbane în capitală. PMUD este finanțat de Uniunea Europeană și constituie rezultatul colaborării dintre mai mulți parteneri internaționali și locali, care au fost contractați pentru a asigura o abordare cuprinzătoare și de înaltă calitate. Elaborarea planului a fost realizată de consorțiul format din companiile CIVITTA Strategy & Consulting S.A., AO Business Consulting Institute, Boğaziçi Proje Mühendislik A.Ş., Rupprecht Consult – Forschung & Beratung GmbH, și TTL Planning S.R.L.. Aceste entități au adus expertiză tehnică și strategică pentru a dezvolta soluții moderne, adaptate nevoilor orașului. PMUD vizează îmbunătățirea infrastructurii de transport, promovarea mobilității durabile și reducerea impactului ecologic al traficului. Printre măsurile incluse în plan se numără: Modernizarea și extinderea transportului public; Crearea de infrastructuri pentru biciclete și pietoni, care să încurajeze mobilitatea activă; Reducerea emisiilor prin promovarea vehiculelor electrice și ecologice; Măsuri pentru decongestionarea traficului și optimizarea circulației rutiere prin soluții tehnologice moderne. PMUD este un pas important în transformarea Chișinăului într-un oraș sustenabil și prietenos cu mediul, contribuind la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. După audierile publice, PMUD urmează să fie prezentat spre aprobare Consiliului Municipal Chișinău, marcând un pas esențial către implementarea soluțiilor propuse pentru un oraș mai verde, mai sigur și mai eficient din punct de vedere al mobilității urbane.

Business Consulting Institute (BCI) anunță cu satisfacție că majoritatea propunerilor de proiecte elaborate de primăriile din câteva raioane țintă, cu sprijinul experților noștri în cadrul proiectului „Sprijinirea APL-urilor în elaborarea proiectelor privind îmbunătățirea serviciilor publice”, au fost selectate pentru finanțare în cadrul celui de-al doilea Apel al Programului Național „Satul European” ediția 2024. Prin acest program, care rămâne cel mai mare și mai concret proiect de construcție a infrastructurii în localitățile din Republica Moldova, primăriile beneficiare au reușit să obțină finanțare pentru o gamă largă de proiecte vitale pentru comunitățile lor. Printre proiectele selectate se numără cele dedicate construcției sau extinderii rețelelor de alimentare cu apă și servicii de canalizare, instalării iluminatului stradal, renovării clădirilor publice și a monumentelor istorice, precum și instalării sistemelor de producere și furnizare a energiei din resurse regenerabile. Astfel, datorită eforturilor comune și expertizei oferite de BCI, primăriile au reușit să acceseze finanțări importante, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor și de a dezvolta infrastructura locală. Bugetul alocat pentru aceste proiecte în cadrul programului depășește 2,5 miliarde de lei, fonduri provenite din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, la care se adaugă contribuțiile autorităților publice locale. Printre realizările notabile ale proiectelor selectate se numără: Construirea a 1172 de km de rețele de apeduct, beneficiind peste 85 de mii de gospodării; Instalarea a 221 de km de rețea de canalizare pentru aproximativ 21 de mii de gospodării; Reabilitarea a 455 km de rețea de iluminat stradal pentru peste 104 mii de locuitori; Reconstrucția și reabilitarea a 215 clădiri publice și de menire socială, îmbunătățind condițiile de viață pentru peste 570 de mii de locuitori. BCI felicită toate primăriile care au câștigat aceste finanțări și le urează mult succes în implementarea proiectelor. Suntem convinși că aceste inițiative vor aduce beneficii semnificative comunităților și vor contribui la dezvoltarea durabilă a regiunilor implicate. Pentru mai multe informații despre proiectele selectate și detaliile aferente, lista completă a acestora poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală. Business Consulting Institute rămâne un partener de încredere al autorităților publice locale și al comunităților din Republica Moldova, oferind suport continuu în atragerea de investiții și în implementarea proiectelor care să aducă îmbunătățiri reale în viața oamenilor.   Sursa: economica.md

Măsurile de protecție a mediului în contextul dezvoltării durabile au fost discutate în cadrul unei conferințe naționale găzduite de PNUD și Suedia Cum ar putea o comunitate să transforme deșeurile dintr-o problemă în resursă, ce ar putea face pentru utilizarea rațională a rezervelor de apă, cum să aplice  reglementările legislative din domeniul mediului, cum să evalueze impactul de mediu și cum trebuie să integreze aspectele de gen în activitățile de mediu? Acestea, dar și alte subiecte au fost discutate astăzi, 24 mai 2022, la conferința națională „Măsuri de protecție a mediului înconjurător în contextul dezvoltării durabile”, se arată într-un comunicat de presă PNUD Moldova. Evenimentul a fost organizat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, cu asistența financiară a Suediei, cu scopul de a fortifica capacitățile autorităților publice locale (APL), cărora le revine un rol esențial în punerea în practică a politicilor locale de dezvoltare durabilă, în contextul creșterii frecvenței și gravității fenomenelor meteorologice extreme și a altor pericole climatice. În debutul conferinței, Virginia Bîlici, coordonatoarea de programe în cadrul Ambasadei Suediei în Republica Moldova, a menționat: „Schimbările climatice ne afectează societatea și mediul în multe feluri. Este nevoie de o bună informare și acțiuni ferme pentru a evalua riscurile de mediu, pentru a atenua consecințele cele mai grave și pentru a planifica măsuri concrete de adaptare la schimbările pe care nu le putem opri. Suedia susține eforturile pe care le întreprinde Republica Moldova pentru edificarea unor comunități reziliente și incluzive și evenimentul de astăzi este un exemplu”. Aproximativ 100 de primari, reprezentanți ai Ministerului Mediului, experți în domeniul mediului și reprezentanți ai ONG-urilor de profil au participat la conferință și au analizat împreună provocările cu care se confruntă în domeniul protecției mediului, au împărtășit bunele practici și soluțiile durabile care pot fi aplicate în comunități în vederea sporirii rezilienței la schimbările climatice și utilizării raționale a resurselor naturale și și-au evaluat prioritățile pentru realizarea activităților de protecție a mediului. „Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în ce privește schimbările climatice, iar impactul acestui fenomen este resimțit tot mai frecvent, prin secete extinse, viituri și alte calamități provocate de temperaturile crescânde și precipitațiile neuniforme. În acest context, ne bucurăm mult să vedem interesul sporit din partea APL-urilor de a fi parteneri în combaterea acestui fenomen, lucru demonstrat prin participarea la acest eveniment, dar și prin proiectele inițiate și desfășurate cu suportul Suediei și PNUD în mai multe domenii, cum ar fi managementul deșeurilor, energia regenerabilă, restabilirea și amenajarea râurilor, împădurirea și amenajarea terenurilor degradate”, a menționat Silvia Pana-Carp, coordonatoare de programe, PNUD Moldova. În cadrul conferinței au mai fost prezentate câteva ghiduri practice privind legislația de mediu, climă și gen și măsurile de protecție a mediului înconjurător și de adaptare la schimbările climatice, care au fost elaborate în cadrul proiectului PNUD, destinate APL-urilor. Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și la sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitarea economică, socială și educațională a femeilor. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei. Persoană de contact: Natalia Costaș, consultantă în comunicare și relații media PNUD Moldova, telefon: 0 69 22 11 41; e-mail: natalia.costas@undp.org

Business Consulting Institute a organizat, pe data de 8 iulie, la Chișinău, Masa Rotundă „Sinergia e-Sănătății și competențele digitale în Georgia, Moldova și Ucraina”. În cadrul evenimentului, BCI a prezentat un Raport despre sistemul de e-Sănătate din Republica Moldova, o broșură electronică și un spot video despre e-Sănătate. Reprezentantul partenerului georgian și coordonatorul de proiect, David Tsiskaridze, a prezentat situația din sectorul e-Sănătății din Georgia, iar, prin intermediul platformei ZOOM, același lucru l-a făcut și reprezentanta partenerului de proiect din Ucraina, Irina Kuropas. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai unor instituții medicale, precum și experți antrenați în procesul de digitalizare a domeniului sănătății. Participanții la Masa Rotundă au formulat o serie de recomandări pentru consolidarea sistemului de e-Sănătate din Moldova, și anume: Transparentă în gestionarea sistemului. Ministerul Sănătății din Moldova trebuie să preia controlul asupra informațiilor fragmentate și să asigure un management transparent al sistemului. Arhitectură IT accesibilă și design centrat pe utilizator. O infrastructură performantă poate fi construită doar de ingineri profesioniști, iar această achiziție publică nu ar trebui să se facă în funcție de cine oferă cel mai mic preț. Software-ul de calitate este cheia pentru furnizarea de servicii de calitate. Digitalizare și alfabetizare digitală. Dezvoltarea competențelor digitale la cetățeni în ceea ce privește e-Sănătatea nu ar trebui să fie în partea de jos a listei de priorități. Prima funcție a instrumentelor digitale este de a optimiza procesele mecanice și de a compensa parțial lipsa de personal instruit. Digitalizarea se poate dovedi a fi soluția la problema deficitului de personal medical, resimțit în Moldova. Încurajarea cercetării și inovației. Creierele sunt o resursă care, dacă nu este valorificată, pleacă în altă parte. Prin granturi, subvenții, parteneriate, concursuri de idei și alte instrumente, guvernul trebuie să încurajeze cercetarea și inovația în e-Sănătate. Folosirea expertizei medicinii private. Instituțiile medicale private dețin mai multă expertiză în domeniul sănătății electronice. Prin urmare, acestea trebuie să fie consultate activ de către minister în timpul construirii sistemului centralizat. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Sinergia e-Sănătății și competențe digitale în Georgia, Moldova și Ucraina: o modalitate de a crește rezistența societății civile a Parteneriatului Estic în vremuri de criză”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană.

În preajma sesiunilor de admitere în universitățile din România, mulți tineri din Republica Moldova căută cele mai potrivite domenii de studiu pentru ei. Articolul de față îi poate ajuta să facă o alegere corectă. Așadar, ce anume ne motivează să optăm pentru o facultate sau alta, pentru o profesie sau alta? După ce criterii ne ghidăm? Este cunoscut faptul că adeseori mergem la o anumită universitate numai pentru că acolo s-a înscris un prieten sau o prietenă de liceu. Sau pentru că e concurența mai mică decât în altă parte, și, respectiv, credem că șansele de a fi înscriși ar fi mai mari. Sau pentru că ne interesează doar să obținem o licență, nu contează în ce domeniu, contează să avem studii superioare. Din păcate, o astfel de alegere nefundamentată, la nimereală, generează ulterior o serie de alte alegeri greșite sau, pur și simplu, studiile superioare obținute nu ne mai folosesc la nimic. Avem studii, dar nu ne putem angaja în domeniul ales. Cu alte cuvinte, am devenit piloți, dar nu avem flotilă aeriană sau am studiat inginerie marină, dar nu avem flotă maritimă și nici ieșire la mare. Deci, ce trebuie să avem în vedere atunci când alegem o facultate? Sigur, vocația și abilitățile personale contează mult. Dar tot atât de mult contează și latura pragmatică a alegerii pe care o facem. Dacă avem intenția ca după facultate să ne angajăm în România, ar trebui să știm din timp care sunt tendințele pe piața muncii. Este sau nu deficit de cadre sau, dimpotrivă, surplus de cadre în domeniul pe care îl alegem? Are sau nu perspective de dezvoltare domeniul respectiv? Potrivit unui Studiu realizat în cadrul Proiectului transfrontalier RO-MD ACCES DIRECT LA STUDENȚI, cele mai solicitate profesii în România sunt în domeniile Textile, Construcții și IT. În ultimii 5 ani, în aceste domenii a crescut numărul de companii înregistrate. În cazul sectorului IT, creșterea a fost de peste 40%. Odată cu numărul de companii, s-a înregistrat și o creștere a numărului de angajați în fiecare din cele trei domenii. Deși numărul de angajați a crescut constant, în perioada 2015-2020 a crescut constant și productivitatea muncii în sectoarele în cauză, ceea ce denotă o calificare superioară a angajaților. Astfel, din 2015 până în 2019, numărul total de companii care activează în industria specifică crește de la 410 la 488 în industria textilă, de la 691 la 981 în industria IT și de la 2341 la 2522 în industria construcțiilor. În același timp, odată cu creșterea numărului de firme a crescut și numărul total de angajați de la 23 mii la 25,9 mii în industria textilă, de la 8,2 mii la 11,7 mii în industria IT și, în final, de la 27,4 mii la 28 mii în industria construcțiilor. Studiul mai arată că, odată cu creșterea numărului de angajați, crește și productivitatea forței de muncă. Astfel, din 2015 până în 2019 productivitatea medie în industria textilă a crescut de la 200 mii MDL la 236 mii MDL, în industria IT de la 300 mii MDL la 439 mii MDL și în Construcții de la 543 mii MDL la 747 mii MDL. Analiza ofertei de pe piața muncii relevă că oferta educațională a instituțiilor pentru formare și educație vocațională (VET) este consistentă și capabilă să pregătească forța de muncă profesională din industriile menționate. Cu toate acestea, în unele cazuri, nu toate instituțiile sunt bine echipate pentru lecții practice. În special, aceasta este specifică instituției care formează forța de muncă în domeniul textilului. Prin urmare, înainte de a alege o facultate în România este recomandabil să ne informăm nu doar despre condițiile de admitere sau despre instituția respectivă de învățământ. E bine să ne documentăm cât mai detaliat despre domeniul/industria pentru care optăm, astfel încât să avem ulterior oportunități reale de angajare în câmpul muncii. Adrian Vâlcu