Oamenii de afaceri uniți în jurul Agendei Naționale de Business (ANB) propun pentru Planul de Acțiuni al Guvernului promovarea reformei pentru o justiție independentă, demonopolizarea piețelor și eliminarea economiei informale, dar și legea prevenției și servicii electronice funcționale.
Potrivit unei informații difuzate de către Agenda Națională de Business, această își propune să promoveze protecția drepturilor oamenilor de afaceri în fața abuzurilor comise de către sau prin intermediul reprezentanților sistemului judiciar. Și asta, deoarece, în ultimii ani au fost numeroase cazuri de privare de dreptul de proprietate (scheme raider), cu concursul instanțelor de judecată, dar și a procuraturei, Poliției, Serviciului Fiscal (blocarea conturilor bancare ale companiilor), a executorilor judecătorești, a administratorilor de insolvabilitate.
Acțiunile propuse de către Agenda Națională de Business au fost expediate Guvernului în contextul consultării proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020.
Propunerile adresate Guvernului includ șase priorități principale pentru business. Acestea fac referință la protecția drepturilor oamenilor de afaceri, servicii electronice pentru business, achizițiile publice, activitatea controlului de stat asupra activității de întreprinzător, dialogul dintre autoritățile publice și mediul de afaceri și transparența întreprinderilor de stat.
„Planul de Acțiuni al Guvernului nu cuprinde acțiuni îndreptate spre protecția drepturilor oamenilor de afaceri în fața abuzurilor comise de către sau prin intermediul reprezentanților sistemului judiciar. În acest sens, este oportună constituirea funcției de Ombudsman în afaceri, introducerea unor mecanisme eficiente de rezolvare a disputelor și litigiilor economice și răspunderea judecătorilor care au admis deposedarea ilegală de proprietate a oamenilor de afaceri”, susține Viorel Pârvan, jurist în cadrul Agendei Naționale de Business. În opinia lui, procesul legislativ este unul netransparent în Parlament, care nu asigură un dialog public – privat eficient, nu implică și nu ia în considerație opinia businessului.
Potrivit reprezentanților mediului de afaceri, actele normative sunt elaborate și adoptate fără consultarea sau cu consultarea formală a businessului, fără a ține cont de recomandările acestora, sistemul actual al controalelor de stat este orientat spre sancționarea agentului economic, achizițiile publice sunt câștigate după interese, iar întreprinderile de stat se află în afara controlului și supravegherii publice.
De asemenea, oamenii de afaceri se confruntă cu aceleași probleme de corupție, pierdere de timp și bani pentru obținerea actelor permisive. Pentru depășirea acestor constrângeri, ei solicită digitalizarea serviciilor publice, cum ar fi „ghișeele unice” funcționale unde se pot adresa și obține toate serviciile ce sunt de competența autorității publice.
De asemenea, ei cer informarea și consultarea permanentă și obligatorie a businessului, prin intermediul asociațiilor reprezentative; continuarea activității Consiliului Economic în formatul actual, dar cu setarea permanentă a agendei pe prioritățile businessului.
O altă solicitare se referă la transparența întreprinderilor de stat și accesul publicului la informațiile despre organizarea și activitatea lor: împrumuturile obținute de întreprindere, contractele de achiziții publice încheiate, patrimoniul, veniturile salariale etc.
În documentul de propuneri semnat de Consiliul Agendei Naționale de Business se mai arată că în Planul de Acțiuni a Guvernului s-a omis includerea unor acțiuni importante referitoare la controlul de stat. Aceste acțiuni includ printre altele aplicarea prezumției nevinovăției în relațiile dintre instituțiile publice și businessul privat, cât și adoptarea legii prevenției, potrivit căreia la prima încălcare, agentului economic i se aplică sancțiunea de avertisment, fără aplicarea altor sancțiuni complementare, cu întocmirea unui Plan de remediere.
Antreprenorii mai susțin de-oligarhizarea economiei și consideră că dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv și atractiv, poate avea loc doar în condițiile în care normele și regulile sunt egale pentru toți, iar mediul de afaceri este consultat și ascultat de către autoritățile publice. „Suntem pentru înăsprirea a tot ce este tangent cu „off-shorurile”, însă nu considerăm necesar de a „criminaliza” aceste activități și sancționa penal reprezentanții oamenilor de afaceri”, consideră economista Tatiana Lariușin, coordonatoarea Agendei Naționale de Business.
Reprezentanții ANB au elaborat și formulat mai multe soluții și propuneri de reforme rapide și prioritare, adresate Prim-ministrului în contextul lansării Programului de activitate al Guvernului și priorităților de de-oligarhizare a țării.
Agenda Națională de Business din Moldova (ANB) reprezintă o platformă comună a 32 de asociații de business și Camere de Comerț, creată în noiembrie 2007, reunită în cadrul rețelei cu scopul de a influența politicile și practicile autorităților publice din domeniul reglementării activității de afaceri.